Despre rosii si munti

     De cateva zile este mare agitatie pe tema legii pe care infectii care ne conduc au incercat sa o treaca mai "neobservata" prin parlament. Numai ca surpriza: opinia publica s-a inflamat mult mai mult decat isi facusera ei calculele. Asa ca am avut parte de tot felul de balbaieli mediatice, care intr-o tara normala ar fi dus la demisia bovinei in cauza.
     Tot acum s-a vazut si ce "oneste" si pline de "spirit civic" sunt si Antenele. Aici s-au putut vedea cele mai gretoase reclame favorabile hotiei care se incearca. Si tot aici s-a putut vedea si cat de impartial observator al circului romanesc e Mircea Badea. Acelasi Mircea Badea care striga acum ceva timp ca lumea din strada trebuie ascultata, atunci cand strada era cea din fata casei guzganului principal, Basescu, cu aceasta ocazie are un alt text: cum ca e prea interesata lumea din Bucuresti de subiect, comparativ cu cei de acolo, din Rosia Montana. Si pe langa asta mai abereaza si ceva despre ca nu sunt strazi in zona si nu se poate face turism...
     Acum trebuie sa ai mintea cat o aluna ca sa te astepti ca o mana de oameni de la Rosia Montana, majoritatea oameni fara instruire si fara prea multi bani, sa puna pe primul plan protectia mediului inconjurator (fata de o activitate pe care cu siguranta nici nu o inteleg foarte bine - ca nu prea cred ca galgaie Rosia Montana de chimisti de top), inaintea unui loc de munca perceput bine platit - pentru situatia lor economica.
Dimpotriva facand cativa "pasi in spate" putem privi problema in ansamblu, intr-un context mai larg: merita sa se dea unda verde unui asemenea proiect, care odata derulat va aduce un venit modest catorva oameni din zona si destul de putini bani la bugetul de stat pe o perioada destul de scurta - pentru ca doar e vorba de un contract semnat cu statul, adica cat se poate de dezavantajos pentru acesta; in acelasi timp riscurile legate de mediu nu sunt deloc de neglijat - dovada ca in nenumarate tari "civilizate" exploatarile cu cianuri sunt interzise, banii depusi ca si garantii pentru curatarea zonei in urma unor accidente par a fi de cu totul alta dimensiune fata de costurile de limitare a dezastrului in cazul unei deversari accidentale a cianurilor. Pentru statul nostru, pentru noi, nu pare a fi foarte avantajos targul asta cu canadienii... Totusi "noi" nu suntem "ei"! Asta in caz ca mai e cineva cu mintea intreaga care are impresia ca politicienii, oricare ar fi ei, au alt interes decat captusirea portofelelor proprii cat mai bine prin orice mijloace.
    "Nu avem drumuri bune pana acolo, deci locul nu are prea mare valoare turistica". Asta e o alta ineptie: poate nu avem drumuri acum, dar la un moment dat se vor construi si prin Romania... (sper ca inainte ca deplasarea pe drum sa devina un mijloc de deplasare "exotic", cum ar fi "faitonul"). In orice caz, exploatarea aurului la Rosia Montana ar distruge valoarea turistica a zonei pentru foarte mult timp, mult peste data cand vom fi avut drumuri decente pana acolo. In plus, masina nu e singurul mijloc de deplasare: mai sunt destui tineri si nu numai care isi pun rucsacul in spate si parcurg o bucata de drum si fara comfortul unei masini; sau mai sunt si cei care pot ajunge pe acolo cu elicopterul... dar Badea nici nu isi permite timpul pentru a fi in prima categorie, nici banii pentru a fi in cea de-a doua, asa ca a preferat sa dea "o bula din putzul gandirii" in schimb.

PS: astia sunt o parte din "ei":

Zbor Strejnic 06.09.2013

Vineri am facut unul din cele mai frumoase zboruri de pana acum cu Cessna 172.
Ziua nu a inceput cel mai grozav, planurile mi-au fost date peste cap de cei de la securitate de pe Baneasa (pentru a nu stiu cata oara???) si nu am putut ajunge la Strejnic la ora la care imi propusesem. Am recurs la mijlocul de transport alternativ: trenul.

Cu o intarziere de o ora am decolat cu YR-MDP impreuna cu unchiul (si tizul), matusa si varul meu cu intentia de a zbura pe valea Prahovei, de a trece pe la Vidraru si apoi pe valea Oltului, Rm. Valcea si inapoi la Strejnic. Intentia era de a face un ocol pana la Vidraru. Pana la urma am modificat putin ruta planificata si am trecut pe la Vidraru si apoi Balea lac fara sa ne intoarcem. Vremea a tinut cu noi, am avut parte doar de cativa cumulus de vreme buna care aveau baza cam pe la varful muntilor. Nu prea ne-au incurcat, in afara de faptul ca au ascuns cu incapatanare crucea de pe Caraiman, pe care nu am zarit-o decat cateva clipe printre nori, desi am facut si o mica intoarcere ca sa o vedem.

Cam in dreptul localitatii Zarnesti ne-am intersectat traiectul de zbor cu al unei Pume care ne-a taiat calea de la stanga la dreapta zburand doar cu putin mai jos decat altitudinea noastra. Contact vizual am avut cu elicopterul de la o distanta de peste 10nm. Cei de la Bucuresti Informare nu ne-au informat despre trafic, iar Puma nu a vorbit deloc cu Bucuresti Informare. As vrea sa cred totusi ca ne-au vazut pe TCAS si nu a fost o supriza faptul ca au trecut pe langa noi si cand eram la travers unul de altul diferenta de inaltime era de max 200ft iar distanta dintre noi, nu mai mare de 2nm... Intalnirea asta mi-a demonstrat inca odata cat de importanta este scanarea continua a spatiului aerian la zborul VFR!

Dar prea multe cuvinte! Sa lasam inregistrarea zborului sa vorbeasca! (fisierul se deschide cu Google Earth sau alte programe care cunosc formatul .kmz)